Ca pe-o iubire vagă

de Ioana Zaharia

Ai întins mana către foc,
Dar ți-a fost teamă c-o să ardă.
Ai vrut să vezi cum e,
Dar nu credeai c-are să meargă.

Puțin mai mult dacă priveai
Spărgeai pereții tari de piatră,
O vorbă-n plus dacă spuneai
Mâncai chiar pâinea de pe vatră.

Tu încă tragi de gândul tău,
Iar el refuză să se rupă
Și te privește ca un hău
Din tot ceea ce vine după:

Din cântece, din scrieri,
Din minte și din suflet,
Din locuri și-ncăperi
Din inimă și cuget.

Și lacom iar râvnești
La amintirea dragă,
O aperi și-o-ndrăgești
Ca pe-o iubire vagă.

 

Fotografie preluată

You may also like